Consumatorii români vor plăti ajutoarele de stat care vor fi date pentru reactoarele 3 și 4 (ONG)

Consumatorii români de energie vor fi cei care vor suporta din buzunarele proprii ajutoarele de stat pe care le promite Guvernul pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a declarat, marți, Lavinia Andrei, președintele organizației nonguvernamentale de mediu Terra Mileniul III, într-o conferință de presă. 

"Din informațiile noastre, compania chineză care va construi reactoarele a cerut garanții de stat pentru o rată internă de rentabilitate de 15%. Proiectul reactoarelor 3 și 4 a fost evaluat la 6,5 miliarde de euro în condițiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci prețul final va fi mult mai mare", a spus Lavinia Andrei.

Declarația ei vine în contextul în care, săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat raportul ministrului Energiei, Victor Vlad Grigorescu, cu privire la proiectul unităților 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că este o investiție prioritară pentru România.

Totodată, Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, a declarat, joi, 26 mai, că Guvernul român a aprobat și a trimis o scrisoare companiei chineze prin care îi confirmă acesteia că proiectul poate fi realizat doar cu ajutorul statului român, prin urmare va primi ajutoare de stat precum contractele pentru diferență, care sunt practic un mecanism prin care statul asigură preluarea energiei la un preț care să acopere investiția și costurile de producție.

"Toate aceste ajutoare de stat vor fi decontate de către consumatorii din România, de către cetățeni, din buzunarul nostru. Noi cu pierderile și investitorul cu profitul", a mai spus președintele Terra Mileniul III.

Ea a acuzat și lipsa de informații publice din acest sector, precizând că nu a găsit nicăieri scrisoarea la care a făcut referire șeful Nuclearelectrica și nici motivarea pentru care a fost aprobat acest document în Guvern.

"Strategia energetică a României este încă în construcție, dar noi, alături de alte organizații de mediu, nu am fost acreditați să participăm la consultări. Vom trimite punctul nostru de vedere ministerului în cadrul sesiunii de consultare publică ce are loc acum, după publicarea primelor rapoarte", a mai spus Lavinia Andrei.

Luni, Forumul Atomic Român ROMATOM a transmis un comunicat de presă potrivit căruia proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă va duce la crearea a aproximativ 16.000 de locuri de muncă în industria națională, însă președintele Terra Mileniul III susține că nu există niciun studiu care să ducă la această concluzie.

La rândul său, Patricia Lorents, expert în cadrul ONG-ului austriac Friends of the Earth, prezentă la conferința de la București, a arătat că trendul în industria nucleară după anii 2000 este de dezafectare a reactoarelor, nu de construcție a unora noi.

"După boom-ul din anii 1970-1990, acum numărul reactoarelor care se închid este mai mare decât al celor care se construiesc, deci este clar că declinul sectorului este de neoprit. Spre exemplu, anul trecut, din cele 10 reactoare care erau în construcție la nivel mondial, opt erau în China", a precizat Lorents.

Totodată, ea a amintit că, în 2014, Comisia Europeană a aprobat pentru domeniul nuclear din Marea Britanie ajutoare de stat sub forma unor contracte de diferență care asigură energiei nucleare, timp de 35 de ani, un preț garantat de stat de 96 de euro pe MWh, în condițiile în care, în piață, prețul electricității este de 30 de euro pe MWh și este estimat să scadă la 20 de euro până în 2020.

"Același lucru se dorește și în România. Aceste cifre arată cât de scumpă este energia nucleară și faptul că nu este o tehnologie care să fie viabilă din punctul de vedere al pieței", a susținut Patricia Lorents.

De asemenea, întrebată care ar fi, în opinia sa, cele mai bune tehnologii pentru producția de energie ieftină și nepoluantă, Lavinia Andrei a indicat proiectele mici de producție a energiei, pe care consumatorii casnici le pot monta la ei acasă.

"Din păcate, România a transpus foarte proiect directiva privind utilizarea energiei regenerabile. S-a dorit să beneficieze de schema de sprijin doar companiile mari, iar micii producători au fost scoși din joc. Nu pot instala o tehnologie de producție a energiei regenerabile acasă, pentru că nu pot face față multitudinii de acte, în timp ce în alte țări te racordează imediat. Astfel că și noi, consumatorii casnici, am putea deveni din consumatori, producători și am putea beneficia de schema de sprijin", a continuat Lavinia Andrei.

Guvernul a aprobat la începutul acestui an o scrisoare-suport prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România și care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a declarat, joi, 26 mai, Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, în cadrul unei conferințe pe tema programului nuclear al României.

"Avem o procedură de negociere în plină desfășurare cu partenerul chinez. Pot să vă jur că sunt în plină desfășurare. Jumătate din timpul nostru fizic este alocat acestui proiect. Suntem implicați într-o comisie de negociere, iar în această comisie de negociere sunt și reprezentanți ai statului. Negociem zi de zi și avansăm în acest proiect, în care suntem într-o ultimă etapă", a precizat Lulache.

Ea a arătat că scrisoarea conține inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.

"Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism și care în principiu spune următoarele: România este conștientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea și sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar și descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze și să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferență, o serie de facilități fiscale eventual, garanții de stat pentru finanțarea proiectului", a precizat oficialul Nuclearelectrica.

Lulache a mai spus că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat și vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.

"Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiții. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferență, suntem conștienți că va trebui să trecem printr-un proces de negociere și analiză cu Comisia Europeană și că trebuie ca acest mecanism să facă față mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Și atunci, acordarea acestora este condiționată de parcurgerea cu succes a acestor etape", a adăugat Lulache.

Lulache a mai spus că Energonuclear, compania de proiect care a gestionat până acum proiectul reactoarelor 3 și 4, va fuziona cu noua companie de proiect.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanții Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation au semnat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

Din România AU DISPĂRUT două reactoare nucleare! «Părintele» centralei de la Cernavodă face DEZVĂLUIRI INCENDIARE

De mai mulţi ani, România se chinuie, fără succes, să realizeze unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. “Piesele reactoarelor pentru acele unităţi, produse în România, erau în stadiu avansat de fabricaţie încă din anul 1990, inclusiv 602 tone de combustibil nuclear. Din păcate, toate acestea au dispărut fără urmă în anii ’90”, ne-a dezvăluit inginerul Cornel Mihulecea, omul care s-a ocupat de proiectul energiei nucleare româneşti.

La începutul acestui an, guvernul anunţa că unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor fi realizate cu o investiţie de 6 miliarde de euro, venită din China. În cursul acestei luni ar fi urmat să se înfiinţeze o societate româno-chineză care să materializeze proiectul. Cu toate acestea, se bate pasul pe loc.
De ce? “Chinezii voiau să vină cu banii, iar noi urma să venim cu tehnologia, pentru că ei ştiau, pe bună dreptate, că noi avem capacitatea tehnologică de a construi centrale nucleare. Lucru care nu se mai poate face, pentru că unităţile economice autohtone care se ocupau de aşa ceva au fost desfiinţate pe motiv că sunt fiare vechi”, ne-a explicat inginerul Cornel Mihulecea, fost preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.
Planul iniţial prevedea construcţia a cinci unităţi cu reactoare canadiene de tip CANDU, care folosesc drept moderator în reacţia nucleară apa grea.
Pentru acestea, România a cumpărat licenţa, a asimilat tehnologia şi a început să construiască centrala şi reactoarele, să producă combustibilul nuclear şi apa grea. În 1996 a fost pornită unitatea 1, iar în 2007, unitatea 2.

Vom cumpăra unele noi din Canada

Greu de înţeles de ce aşa târziu, în condiţiile în care la Bucureşti, la IMGB, erau deja realizate componentele de bază pentru unităţile 1, 2, 3 şi 4 (din care unităţile 1 şi 2 au fost montate şi funcţionează, -n.r.) iar la Piteşti exista deja o rezervă de 602 tone de combustibil nuclear.
“În ianuarie 1990, premierul Petre Roman m-a sunat şi mi-a cerut să mă pensionez. Am întrebat cui să predau tot ce am de predat - gândiţi-vă că este vorba despre tehnologie nucleară şi combustibili nucleari! -, iar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac griji, să plec şi gata! După câţiva ani de la plecarea mea, primele două reactoare au fost puse în funcţiune, dar celelalte două, pentru unităţile 3 şi 4, au dispărut, la fel cum au dispărut fără urmă şi cele 602 tone de combustibil nuclear, omologat şi fabricat legal în România. Cu acest combustibil ar fi putut funcţiona timp de 5 ani un reactor care furnizează 9% din energia ţării. Acum, va trebui să cumpărăm reactoare de la canadieni. Mi-e ruşine pentru ceea ce se întâmplă”, ne-a spus Cornel Mihulecea.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 4540,65 ha
Intravilan: 766,13 ha
Extravilan: 377,52ha
Populatie: 17022
Gospodarii: 3964
Nr. locuinte: 7355
Nr. gradinite: 6
Nr. scoli: 4
Nr. licee: 2
Asezarea geografica:

Oraşul Cernavodă se situează în partea de vest a judeţului Constanţa, la o distanţă de 59 km de Municipiul Constanţa. Localitatea are o poziţie privelgiată prin situarea sa pe malul drept al braţului Dunărea Veche, în primul punct de contact cu Canalul Dunăre-Marea Neagră. Este considerat a fi un nod de transport de interes naţional, avându-se în vedere oportunităţile de transport rutier, fluvial şi feroviar pe care Cernavodă le deţine.
Elementul definitoriu al oraşului şi teritoriului său administrativ este Canalul Dunăre-Marea Neagră, ca ax de structurare urbanistică a localităţii, pe care o divide în două zone distincte: zona de nord în care se găseşte oraşul propriu-zis şi principalele obiective economice şi zona de sud care cuprinde cea mai mare parte a terenurilor agricole, căile de comunicaţie rutiere şi feroviare Bucureşti-Constanţa
Ca topografie generală, aceste două zone se găsesc dispuse pe dealuri specifice zonei riverane Dunării, care coboară în pante neuniforme sau versanţi abrupţi către Dunăre, respectiv către Canal
Faţă de Dunăre, oraşul Cernavodă este dispus pe malul drept, la distanţe care variază între 50 şi 1300 m
Coordonatele geografice ale oraşului sunt: latitudine - 44°19' nord şi longitudine - 28°01' est
Suprafaţa ocupată de ape este de 375 ha, cuprinzând Dunărea (km 303+400-km 296+600), Canalul Dunăre-Marea Neagră (km 59+275-km 64+000), acvatoriul Portului Cernavodă, precum şi canalele de derivaţie şi de aducţiune a apei de răcire ale CNE - PROD Cernavodă
Lacuri sau bălţi naturale nu există pe teritoriul oraşului Cernavodă
Oraşul Cernavodă este accesibil persoanelor şi mărfurilor prin intermediul următoarelor căi de comunicaţie: drum naţional DN 22C Cernavodă-Constanţa (44 km), continuat cu DN 3A, viitoare autostradă Bucureşti-Constanţa, DN 2A prin DJ 223 Hanul Morii-Cernavodă-Ion Corvin (DN 3), Canalul Dunăre-Marea Neagră (64,2 km), Fluviul Dunărea, magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa, drumul naţional DN 22C care leagă în momentul de faţă Bucureşti de Constanţa, trece la aproximativ 3 km sud de oraşul Cernavodă
Distanţa de la Cernavodă la Bucureşti este de 180 km
Legătura între DN 22C şi oraş se face prin intermediul Podul "Sfânta Maria", care supratraversează Canalul Dunăre-Marea Neagră şi a fost dat în exploatare în anul 2004
În oraş, circulaţia dinspre şi înspre Constanţa se realizează prin drumul judeţean DJ 223 care traversează oraşul
Ca distanţe de reper, se pot menţiona Cernavodă-Constanţa de 59 km, iar până la cea mai apropiată localitate, satul Ştefan cel Mare, sunt 5 km
Legătura către zonele din sudul Canalului Dunăre-Marea Neagră este făcută pe drumul asfaltat care uneşte oraşul de comuna Raşova, distanţa până la cea mai apropiată localitate, Cochirleni, fiind de 10 km
La nord de oraş, distanţa până la primul sat, Seimenii Mici, este de 6 km
La 1 km sud de oraşul Cernavodă se găseşte magistrala de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi staţia Cernavodă
În ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, accesul la staţie se face fie pietonal, fie pe podul "Sfânta Maria"
La Cernavodă se gaseşte Portul Cernavodă, km 300, amplasat pe malul drept al Dunării, la km 298+600 şi pe malul stâng al Canalului Dunăre-Marea Neagră, la km 64+400. Capacitatea este de 550.000 t/an (comparativ: Portul Galaţi 9,3 mil. t/an, Portul Tulcea 1,3 mil. t/an), iar facilităţile existente asigură o activitatate de transporturi preponderent de mărfuri
Climatul este de tip temperat continental, cu veri călduroase şi secetoase, ierni moderate, primăveri timpurii şi toamne târzii
Aşezarea oraşului pe malul Dunării asigură, prin permanenta evaporare a apelor, o umiditate sporită a aerului şi reglarea încălzirii acestuia
Temperaturile medii anuale variază în jurul cifrei de 11°C. Maxima absolută înregistrată la Cernavodă a fost de 43°C, în luna iulie 1985 

Activitati specifice zonei:
Oraşul Cernavodă este dominat, într-o măsură covârşitoare de sectorul energetic prin activitatea Centralei Nuclearoelectrice (CNE) şi de sectorul de construcţii şi transporturi rutiere, conexe fazei de dezvoltare a CNE Cernavodă
Activitati economice principale:

Industrie
Sectorul energetic
Principalul generator economic al oraşului Cernavodă este Centrala Nuclearelectrica Cernavodă
Centrala Nuclearelectrica a fost concepută şi proiectată cu un profit de 5 unităţi cu o putere de 706 MWe fiecare. Fiecare unitate constituie un ansamblu funcţional independent alcătuit dintr-o secţine nucleară cu anexele sale şi o secţine clasică cu instalaţiile auxiliare ale acesteia. Ansamblul obiectivului cuprinde o zonă comună pentru toate unităţile, incluzând staţii de pompare apă potabilă şi incendiu, staţii de tratare chimică a apei, centrala termică de pornire, magazii, depozite, staţii de pompare combustibili lichizi, depozite gaze tehnice.
Sectorul industriei alimentare
Acest sector este reprezentat de 15 firme, preponderent micro-întreprinderi şi întreprinderi mici dedicate vinificaţiei, panificaţiei şi produselor de patiserie - cofetărie.
Sectorul industriei lemnului
Industria lemnului este reprezentată de 6 firme dintre care 4 implicate în prelucrarea lemnului şi fabricarea produselor din lemn şi 2 firme producătoare de mobilier.
Alte sectoare industriale
Sectorul industriei textile şi confecţiilor este reprezentat de o singură firmă în funcţiune iar cel al industriei maşinilor şi echipamentelor tot de o firmă.
Servicii
Sectorul servicii este dominant net de firmele de construcţii - 66 firme în funcţiune. Aceste firme sunt şi firme cu cele mai mari cifre de afaceri din oraş, parte dintre ele fiind prezente în mod repetat în topul firmelor din judeţul Constanţa. La acest sector trebuie menţionate două firme de servicii portuare - Dobroport SA şi Argos SA. Alte servicii prezente în Cernavodă: servicii în domeniul sănătăţii umane (6 firme), servicii de consultanţă şi management, seevicii de curăţenie.
Comerţul
Marea majoritate a firmelor în funcţiune din oraşul Cernavodă este implicată în activităţi de comerţ, peste 400 de firme fiind înregistrate la Oficiul Registrul Comerţului Constanţa ca având acest obiect de activitate principală.
Turismul
Există 38 de firme înregistrate şi în funcţiune în oraşul Cernavodă, având domeniul de activitate hoteluri şi restaurante, majoritatea dintre ele fiind active în sectorul de restaurante, baruri şi catering.
Agricultura
Oraşul Cernavodă se găseşte amplast pe versantul drept al Dunării, la confluenţa dintre Dunăre şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, într-un relief tipic de podiş dobrogean. Ponderea terenurilor agricole în totalul suprafeţei oraşului este de 63,87% ceea ce indică contribuţia pe care ar trebui să o aibă agricultura ca sector economic, la bunăstarea oraşului.

Obiective turistice:
În luna noiembrie 2013 Consiliul Local Cernavodă a adoptat Strategia de Dezvoltare a Turismului în Oraşul Cernavodă.
Importante descoperiri arheologice încep cu epoca neolitică, respectiv o necropolă de tip Hamangia, unde a fost descoperită, în 1956, celebra statuetă Gânditorul de la Cernavodă, alături de perechea sa (a doua jumătate a mileniului V - începutul mileniului IV î Hr). De asemenea, cercetările au identificat mai multe aşezări de tip Hamangia, între Dealul Columbia şi punctul Coada Zăvoiului, cât şi o aşezare cu existenţă îndelungată pe Dealul Sofia
Principalele puncte de atracţie turistică sunt: Muzeul Cernavodă, Cetatea Axiopolis, Gânditorul şi perechea, Mormântul pictat, Valul lui Traian, Podul Carol I, Locul fosilier, Faleza canal Dunăre-Marea Neagră, Centrala Nuclearoelectrica, Traseul ecvestru şi echitaţie.
Se va realiza un obiectiv turistic şi de marketing care să coaguleze atracţiile publice locale şi să dinamizeze activitatea turistică: o navă antică (Axios) produsă printr-un proiect de arheologie experimentală, abordat în parteneriat larg public-privat şi printr-o acţiune mediatică importantă.
Cetatea Axiopolis, descoperire arheologică din anul 1898, situată la 4 km de Cernavodă, pe malul drept al Dunării, o veche cetate în floare pe timpul lui Traian, dărâmată şi prefăcută în ruine în timpurile grele ale năvălirii barbarilor
Podul "A. Saligny" este cea mai importantă realizare a inginerului Anghel Saligny - inaugurat la 14 septembrie 1895, are o deschidere de 4088 m între malul stâng şi cel drept al văii Dunării. Noutăţile aduse de Saligny constau în aplicarea invenţiilor sale, suprastructura din grinzi cu console şi tabliere de pod, din oţel moale, în loc de fierul pudlat care se întrebuinţa pe atunci. Podul de la Cernavodă se compunea dintr-un pod peste braţul Borcea (unul dintre braţele Dunării), unul peste Dunăre şi un viaduct peste balta Iezerului, desfiinţat în 1969, în urma desecării bălţii, şi înlocuit cu un terasament de rambleu. Podul de la Cernavodă a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare, din lume.
Oraşul Cernavodă are în patrimoniu clădiri ce datează din secolele XIX şi XX clasate ca fiind monumente istorice:
1. Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", biserică de cult ortodox, construită în anii 1882-1895 (str. Canalului)
2. Geamia cultului musulman, construită în anul 1756 (str. Crişan, nr. 4)
3. Şcoala generală cu clasele I-VIII, construită la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX (str. Mircea cel Bătrân, nr. 7)
4. Locuinţă, începutul secolului XX (str. Dumbravei, nr. 15)
5. Sediu de instituţie, construit în anul 1907 (str. Dacia, nr. 5)
6. Clădire cu spaţii comerciale, construită la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX (str. Dacia, nr. 24)
Alte puncte de atracţie turistică din oraşul Cernavodă sunt:
- Faleza Canalului Dunăre-Marea Neagră
- Ecluza amplasată la km 60,3 pe Canalul Dunăre-Marea Neagră în apropierea joncţiunii cu fluviul Dunărea
- Biserica ortodoxă din lemn "Sfântul Apostol Andrei"
- Biserica romano-catolică
- Biserica de rit vechi "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel"
- Muzeul de Istorie şi Arheologie
Obiectivele turistice din zona oraşului Cernavodă:
- Cetatea Capidava - ocupa un loc important în sistemul defensiv roman, făcând parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul împaratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcţiei oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalţa între piciorul pantei ce coboară dinspre nord-est şi Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic şi anume un şanţ natural care pornea din Dunăre, îl ocolea pe partea de nord-est, până aproape de colţul de est al cetăţii. De altfel, forma masivului a impus forma şi orientarea castrului
- Muzeul de artă "Dinu şi Sevasta Vintila" - sat Topalu, DJ 223 nord Cernvaod
- Cimitirul Internaţional de onoare "Mircea cel Bătrân" - comuna Mircea Vodă
În ceea ce priveşte ariile naturale protejate, pe teritoriul oraşului Cernavodă se găseşte "Locul fosilifer", monument al naturii, geologic şi paleontologic, în suprafaţa de 3 ha, instituit conform Deciziei Consiliului Popular Judeţean Constanţa nr. 425/1970 şi Legii 5/2000. Aceasta arie este amplasată la sud-est de Canalul Dunăre-Marea Neagră, în faleza Dunării, constituită din depozite de calcar. Depozitele aparţin Cretacicului inferior şi se pot urmări clar de la nivelul apelor Dunării până la culeea Podului "Anghel Saligny", pe o înalţime de câţiva zeci de metri. Importanţa geologică a punctului fosilifer de la Cernavodă rezultă din faptul ca este singurul loc din Dobrogea de Sud unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogată faună fosilă care a permis stabilirea clară a limitelor dintre etajele cretacicului inferior şi corelarea acestor depozite cu cele similare din regiunile clasice ale Europei (Franţa de Sud, Spania, Portugalia, Africa de Nord, Asia Mică)
Evenimente locale:

Zilele oraşului Cernavodă - 13-15 august
Zilele Recoltei - luna octombrie
Festivalul de muzică corală "I.D. Chirescu" - 5-6 decembrie
Nunta de Aur
Ziua copilului - 1 iunie
Ziua Europei - 9 mai
Ziua femeii - 8 martie
Ziua armatei
Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret - 1-3 iunie
Festivalul de muzică uşoară pentru copii şi tineret Steaua Dunării - noiembrie

Facilitati oferite investitorilor:

Drumuri care tranzitează comuna (E, DN, DJ, DC), DJ 223
Patru poduri
Acces la căi de comunicaţii: rutiere, feroviare şi fluviale
Scutirea 5 ani de la plata concesiunii dacă angajează 5 persoane din oraşul Cenavodă
Prezenţa marilor cursuri de ape Dunărea şi Canalul Dunăre-Marea Neagră
Amplasarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa la doar 4 km sud de vatra oraşului - nod rutier şi punct de taxare
Creşterea preconozată a ponderii transporturilor fluviale
Creşterea interesului şi finanţării pentru programe de dezvoltare a produselor turistice legate de Dunăre
Posibila atacare simultană a unităţilor 3 şi 4 ale CNE va redimensiona piaţa forţei de muncă locală
Oraşul Cernavodă va fi implicat în schimburi transfrontaliere şi europene
Relaţii internaţionale cu potenţial de valorificare în domeniul culturii, sportului, societăţi civile

Proiecte de investitii:
1. Amenajarea falezei Canalului Dunăre-Marea Neagră, mal stâng între Gara Fluvială şi dana CNE de piese agabaritice, prin înălţarea falezei ca dig de apărare împotriva inundaţiilor
2. Nava Axios va fi un produs al arheologiei experimentale, proiect cultural şi de marketing care se va bucura de o mare atenţie din partea canalelor media şi a publicului. Obiectivul acestui proiect este de a reconstrui o versiune realistă şi documentată a unei nave antice cu rame, navă denumită Axios. Scopul construcţiei navei antice este crearea unui instrument de marketing pe care oraşul să îl utilizeze ca formă de promovare pentru toate atracţiile din zonă
3. Protecţia împotriva inundaţiilor a oraşului Cernavodă în zona centrală pentru mărirea capacităţii de evacuare a apelor meteorice din zona centrală a oraşului Cernavodă în Canalul Dunăre Marea Neagră
4. Centru de instruire şi agrement pentru tineret şi copii care cuprinde:
4.1. Centru cultural compus din:
- sală de conferinţă cu 500 locuri,
- sală de întruniri cu 100 locuri,
- 5 săli de instruire,
- 3 săli de informatică,
- 3 săli de muzică,
- sală media,
- 2 săli pentru ONG-urile de tineret,
- bibliotecă de 500 mp,
- 3 săli pentru preşcolari,
- spaţii depozitare diverse
4.2. Centru sportiv compus din:
- sală de sport multifuncţională - 500 locuri,
- bazin de înot olimpic pentru 300 locuri,
- spaţii de agrement,
- spaţii tehnice
4.3. Amfitetru în aer liber cu 500 locuri
4.4. Terenuri de sport multifuncţionale (handbal, volei, baschet) - 2285 mp
4.5. Locuri de joacă copii - 2006 mp
4.6. Platformă patinaj role - 630 mp
4.7. Parcaje - 204 mp
4.8. Alei pietonale şi trotuare
4.9. Zonă verde
5. Program local multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuit ce presupune reabilitarea termică a clădirilor construite în perioada 1950-1990 prin:
- izolarea termică a pereţilor exteriori,
- înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente,
- termohidroizolarea acoperişurilor,
-  izolarea termică a planşeului peste subsol,
- lucrări de refacere a finisajelor anvelopei
6. Modernizare a terminalului de pasageri din Portul Cernavodă